Monumentul „Calvarul Aiudului”

La Aiud, anul 1947 a marcat nu doar instaurarea regimului socialist, ci și transformarea penitenciarului într-un veritabil loc de nimicire pentru numeroși intelectuali care se opuneau noului sistem. Viețile a zeci de oameni s-au sfârșit în subsolurile umede ale închisorii, prin bătăi, înfometare sau torturi psihice, iar alții au fost executați dincolo de zidurile ei. Această prigoană a continuat până în 1964, când, sub presiunea occidentală, autoritățile au fost constrânse să elibereze ultimii deținuți politici.

Pentru a păstra memoria celor dispăruți, supraviețuitorii, împreună cu Biserica Ortodoxă Română, au hotărât în 1992 ridicarea unui ansamblu memorial alcătuit dintr-un monument al crucilor, un schit și un cimitir simbolic. Acestea au fost amplasate în vechea Râpă a Robilor, la marginea orașului, locul unde trupurile celor executați erau aruncate în taină. Construcția a durat până în 1999, iar în anul următor ansamblul a fost sfințit de Înaltpreasfințitul Bartolomeu, el însuși fost deținut al închisorii Aiud.

Schitul se află chiar în interiorul monumentului dominat de 14 cruci dispuse în două rânduri a câte șapte, care susțin o cruce uriașă – un adevărat „stâlp al aducerii aminte”, evocând simbolistica biblică. Aici se găsește schitul de maici „Înălțarea Sfintei Cruci”, un spațiu discret unde atmosfera este una de liniște profundă. Pereții interiori sunt acoperiți de mii de nume ale celor închiși și umiliți în temnițele Aiudului.

În același ansamblu se află și osuarul, situat sub altarul schitului. Este o încăpere fără ferestre, ale cărei pereți sunt placați cu marmură ce poartă numele victimelor. Jumătate din spațiu este ocupat de vitrine în care se găsesc fragmente de oase ale celor aruncați odinioară în Râpa Robilor.