Cimitirul Grecilor - Blaj în județul Alba – Visit Alba

Un adevărat Panteon al neamului poate fi considerat cel mai vechi cimitir din Blaj, unde își dorm somnul de veci personalități de marcă, de la părintele filologiei românești, Timotei Cipariu, tribunul pașoptist Ioan Axente Sever, mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Șuluțiu și Ioan Micu Moldovan, autorul „Pronunciamentului de la Blaj”, până la Ioan Rusu, întemeietorul geografiei științifice românești, scriitorul Ionel Pop și cărturarul Ștefan Manciulea.

Monumentele funerare ale lui Ioan Axente Sever şi Alexandru Sterca Şuluţiu sunt impunătoare, lângă locurile de veci ale acestora aflându-se şi mormintele lui Timotei Cipariu şi Ioan Micu Moldovan, acesta din urmă fiind însă unul modest, cu o simplă cruce de lemn, dar bine îngrijit.

Un alt monument funerar impozant din micul cimitir din Blaj este cel al canonicului Basiliu Raţiu de Noşlac (1783 – 1870), paşoptist şi semnatar al „Pronunciamentului de la Blaj”, din 1868, şi fondator al primei şcoli româneşti din Turda. El este cel care a propus ridicarea unui monument pe Câmpia Libertăţii în amintirea evenimentelor din mai 1848.

Unul dintre liderii paşoptişti, Ioan Axente Sever (1821 – 1906) a participat activ şi la mişcarea de rezistenţă dusă, alături de Avram Iancu, în Munţii Apuseni. A murit la Braşov, dar i s-a respectat dorinţa să fie înmormântat la Blaj.

Alături de monumentul de marmură neagră al lui Ioan Axente Sever se află mormântul lui Alexandru Sterca-Şuluţiu (1794 – 1867), episcop şi primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.

Tot în cimitirul de la Blaj este înmormântat şi traducătorul şi poetul Ioan Rusu (1811 – 1843), vicepreşedinte al ASTRA. Este autorul primei lucrări româneşti de geografie, „Icoana pământului”, apărută în 1842.

Alături de soţia şi de fiul său, odihneşte avocatul şi scriitorul Ionel Pop (1889 – 1985), care a fost unul din cei patru secretari ai Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. A fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni de vânătoare ai lui Mihail Sadoveanu, el însuşi fiind autorul mai multor lucrări cinegetice. A fost căsătorit cu Margareta Hodoş, din Blaj, prima femeie cu doctorat din Transilvania până la Unirea din 1918.

Osemintele arhiereilor Blajului şi-au găsit loc de veşnică odihnă în Capela construită în spatele Institutului Recunoştinţei, actualmente colegiu, constituit sub mitropolitul Vasile Suciu. El a considerat de cuviinţă să se zidească în apropiere şi o capelă pentru elevii şi surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămăşiţele arhiereilor Blajului. „Construcţia lăcaşului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor aşezate în şase sicriaşe purtate pe umeri de preoţi tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei”, aflăm din volumul „Vatră de credinţă, istorie şi cultură românească„.