Cetatea Gârbova (Cetatea Greavilor)

Cetatea Greavilor din Gârbova, situată în centrul satului, este o mărturie a modului în care s-au dezvoltat așezările sașilor în Transilvania, evoluând dintr-o reședință nobiliară militară într-o cetate a comunității.

Cetatea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIII-lea de către un greav sas (nobil local cu atribuții militare și administrative), cel mai probabil Herbord de Wrbow, pentru a servi drept reședință fortificată și de apărare a familiei.

În prima fază, cetatea consta dintr-un donjon romanic (turn-locuință) înconjurat de un zid de incintă. Similar cu Câlnic, în secolul al XV-lea, cetatea a fost vândută comunității săsești. Aceasta a întărit-o, adăugând o nouă incintă fortificată și adaptând-o nevoilor de apărare colectivă.

Cetatea se remarcă prin două structuri principale care domină ansamblul:
Turnul-Clopotniță (Fostul Donjon)
Turnul-locuință original (donjonul) a fost transformat de comunitate într-un turn-clopotniță. Forma sa actuală, cu etajul superior supraînălțat, prevăzut cu un ceas și patru turnulețe de colț (de factură neogotică), datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1879). Este o structură masivă și impunătoare, care oferă o vedere asupra întregului sat.

Turnul Porții (Turnul Slăninilor)
Cel mai interesant element turistic este Turnul de Poartă. Aici se păstra, în cămări special amenajate, rezerva de alimente a comunității, în special slănina. Intrarea se face printr-un tunel, iar pe fațada exterioară se pot observa canalele glisante ale hersei (grilajul de poartă), demonstrând sistemul defensiv complex.

Vizita la Cetatea Greavilor poate fi completată cu explorarea altor obiective din sat:
Biserica Parohială Evanghelică situată în apropiere, o clădire gotică târzie, refăcută ulterior în stil baroc, care păstrează un altar baroc de mare valoare (datat 1747).
Ruinele Bazilicii Romanice, din secolul al XIII-lea,  aflate pe un deal din apropiere, un obiectiv pentru cei pasionați de arheologie și istorie medievală timpurie.