Câmpia Libertăţii

În istoria României, acest loc a jucat un rol foarte important, Câmpia Libertăţii fiind în primul rând locul unde s-a ţinut Marea Adunare Naţionala de la 3/15 mai 1848 şi unde circa 40.000 de români au strigat „Noi vrem să ne unim cu țara!”, rostind răspicat dorința realizării unității naționale. Tot aici, în anul 1911 s-au ţinut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte numeroşi literaţi, oameni de ştiinţă şi cultură din toate provinciile româneşti, iar Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său deasupra mulţimii. Şi tot aici, pe Câmpia Libertăţii, a aterizat avionul care avea să aducă vestea reintrării României în războiul pentru eliberarea Transilvaniei în noiembrie 1918.

Complexul monumental cu cele 24 de busturi de bronz ale personalităţilor paşoptiste, care poate fi admirat în Câmpia Libertăţii, a fost construit în 1973 în memoria evenimentelor de la 1848, în vreme ce poarta cu cele trei statui feminine identice care simbolizează cele trei ţări româneşti, a fost ridicată patru ani mai târziu.