Biserica „Sfânta Treime”, cartier Maieri II

Biserica „Sfânta Treime” din cartierul Maieri este prima biserică din piatră ridicată de românii din Alba Iulia în noua vatră a orașului, în secolul al XVIII-lea, respectiv între anii 1713 – 1715, fiind construită pe noul amplasament al oraşului exterior, care se întemeia în acea perioadă în partea de est a terasei pe care s-a ridicat cetatea de tip Vauban.
Suburbia Maieri s-a constituit la extremitatea sudică a cartierului german, unde se aflau grădinile locuitorilor bogaţi ai localităţii, aşa-numitele „măierişti”.
Contextul restructurării urbane generate de construirea fortificației, soldat cu mutarea orașului medieval din afara zidurilor pe un nou amplasament a dus la construirea de noi biserici la Alba Iulia. Construirea fortificației la Alba Iulia a avut în vedere înlocuirea vechii incinte medievale, însă întregul demers, prin amploare și complexitate, a afectat și așezarea din exteriorul zidurilor, deoarece întreaga zonă de locuire din jurul vechii fortificații a fost deplasată spre est pentru a se amenaja pe terenul eliberat o zonă de protecție în jurul noii cetăți, cu o lățime variabilă între 200 și 500 metri, pe care nu se puteau ridica construcții.  Odată cu strămutarea locuitorilor s-a demarat o intensă activitate edilitară, în paralel cu ridicarea caselor ridicându-se și edificii publice, inclusiv bisericile care urmau să deservească locuitorii acestor zone.

La ridicarea bisericii din Maieri s-a dispus de o sumă de bani oferită de autoritățile habsburgice drept compensație pentru demolări și au fost folosite materiale de construcţie recuperate din clădirile care alcătuiau ansamblul fostei Mitropolii Ortodoxe construită de voievodul Mihai Viteazul, la Alba Iulia și demolată în timpul Imperiului Habsburgic, după anul 1700. Mihai Viteazul, vizitând capitala principatului Transilvaniei, în preajma Crăciunului anului 1596,  obținea de la Sigismund Báthory aprobarea pentru întemeierea unei mănăstiri ortodoxe la Alba Iulia. Aceasta a fost ridicată în apropierea laturii de sud a cetăţii şi ulterior a devenit sediul mitropolitului ortodox. Ctitorită în anul 1597, sub hramul Sfânta Treime ca un simbol al unității în credință, dar și în neam al celor 3 țări românești, Catedrala Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania a reprezentat mai mult de 100 de ani centrul cultural și religios al zonei. Biserica din Maieri a deținut numeroase icoane, cărţi, veşminte preoţeşti şi alte obiecte de cult, provenite de la fosta mitropolie, în calitatea ei de moştenitoare a patrimoniului acesteia.
Din punct de vedere arhitectural, biserica este de tip sală prevăzută cu o absidă la răsărit şi un turn-clopotniţă pe latura de vest. Absida este acoperită cu o semicalotă, în timp ce nava dreptunghiulară a fost acoperită cu o boltă semicilindrică, cu penetraţii în dreptul ferestrelor. Materialele de construcţie folosite au fost piatra şi cărămida, în structura zidului regăsindu-se și fragmente de monumente antice și medievale. Ca decor plastic, există două brâuri de cărămizi – dispuse oblic, în formă de dinţi de fierăstrău – care înconjoară biserica în partea superioară, unul sub cornişă şi celălalt deasupra ferestrelor. Nava şi absida poartă o învelitoare articulată, din ţigle, în timp ce turnul are un acoperiş baroc din tablă.
Din pictura murală iniţială s-a mai conservat un singur fragment, pe zidul vestic al pronaosului, în care este redată scena sinodului ecumenic de la Niceea din 787, în timp ce iconostasul original, pictat de Iosif ieromonahul de la Hurez, nu s-a mai păstrat până în prezent. În cimitirul din jurul bisericii a fost reînhumat Atanasie Anghel, primul episcop greco-catolic, ale cărui oseminte au fost mutate la Blaj, în vara anului 2013, la 200 de ani de la moartea sa.
În amintirea voievodului Mihai Viteazul, în curtea bisericii, aproape de intrare a fost amplasat un bust al acestuia, voievodul fiind amintit ca „primul unificator al neamului românesc, domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei, ctitorul mitropoliei ortodoxe a Bălgradului și Arhiepiscopiei Țării Ardealului cu hramul Sfânta Treime”.