Biserica „Intrarea în Biserică” din Geoagiu de Sus

Biserica „Intrarea în Biserică” din Geoagiu de Sus, clasată ca monument istoric (este cunoscută ca Biserica episcopală, aceasta deoarece pentru o perioadă de timp a  fost un important centru episcopal transilvănean, unde și-au avut reședința în a doua jumătate a secolului al XVI-lea episcopii Hristofor, Sava și Gheorghe.
Inițial la Geoagiu a existat o mănăstire, din care până astăzi se mai păstrează doar biserica. Referitor la întemeierea acestei mănăstiri, conform tradiției ar fi fost ctitorită de un voievod muntean numit Radu. Inscripția din 1723 din interiorul bisericii și tabloul votiv al unui personaj care a fost identificat cu Mihai Viteazul oferă primele date mai sigure cu privire la acest lăcaș de închinare, neexcluzând contribuția acestui voievod la înfrumusețarea, repararea bisericii.
Din punct de vedere arhitectural Biserica „Intrarea în biserică” de la Geoagiu de Sus este influențată de tradiția bizantină din Țara Românească; influența artei religioase din Țara Românească precum și modul în care această influență a fost inserată monumentelor transilvănene se reflectă în arhitectura bisericii de la Geoagiu de Sus prin soluțiile adoptate la boltirea spațiilor interioare, prin forma absidei (semicirculară la interior și poligonală la exterior), prin decorul fațadelor.

În exteriorul bisericii, elementele decorului care se remarcă sunt șirurile de cărămizi și brâul median care înconjoară biserica pe toate laturile ; în ceea ce privește interiorul bisericii, pe lângă portetul votiv și inscripție, se remarcă în mod special pictura cupolei, unde central este reprezentat Iisus Hristos Pantocrator (reprezentarea lui Iisus ca împărat al lumii), cele opt cercuri din jur cuprinzând imaginea lui Iisus pe cruce și cele 7 taine: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Pocăința, Cununia, Maslul și Hirotonia.
Pictura interioară aparține lui Gheorghe, fiul lui Iacov, un cunoscut, talentat și prolific zugrav, aparținând Centrului de zugravi de la Feisa, ale cărui lucrări au împodobit și înfrumusețat foarte multe biserici din județul Alba, parte dintre aceste lucrări constând în icoane pe lemn regăsindu-se astăzi în colecția Museikon, dar și în muzeul Mănăstirii de la Râmeț.